Dupa o zi greoaie si incarcata, ma gandesc sa fac o baie relaxanta. Asa ca pregatesc totul, urmand a  savura momentul de liniste si relaxare. Totul este intrerupt insa de o mica ganganie, un paianjen care se plimba agale pe perete.

Avand fobie de gandaci si la tot ce e asemanator lor trebuie sa iau o decizie. Cea mai inteleapta ar fi sa-l omor. Total de acord. Dar cine sa-l omoare? De omorat cu palma nu se pune problema, langa cada nu aveam nimic, iar pentru a ajunge la un servetel sau prosop trebuia sa ies….mult prea complicat prentru starea de relaxare pe care mi-o creasem. Mai era insa o varianta. Sa-l ud cu apa, sa-l inec, dar imi cadea in cada. Si nu mi-ar fi placut sa-l am ca si companie in apa, sa-l vad plutind printre degetele mele. Asa ca cea mai inteleapta decizie a fost sa-l las sa traiasca, alaturi de familia sa, urmarindu-l pana a iesit din aria mea vizuala. Baia oricum a fost compromisa la gandul reintoarcerii lui.